Cum se vor adapta Bucureştiul şi România la schimbările climatice? Iată ce ni se pregăteşte

Societatea Meteorologică Română şi echipa proiectului european Joint Disaster Management Risk Assessment and Preparedness in the Danube macro-region au organizat, marţi, seminarul „Adaptare la schimbarea climei în zona urbană”.

În cadrul proiectului, specialiştii încearcă să stabilească care sunt riscurile ce pot apărea în urma schimbărilor climatice, dar şi ce soluţii ar putea fi adoptate pentru limitarea efectelor negative.

• Hackerii nord-coreeni, responsabili pentru 61% dintre furturile de criptomonede din 2024
• O tonă de petarde, găsită de polițiști în locuința unui bucureștean

Roxana Bojariu, şefa Secţiei Climatologie din Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), a declarat că, deşi experţii încep să aibă o idee despre ceea ce se întâmplă, este necesară o definire mai clară a climatului urban.

„Dincolo de asta şi de evaluarea riscurilor legate de fenomenele climatice, cum sunt valurile de căldură din mediul urban sau precipitaţiile intense care duc la inundaţii, trebuie să avem un management al acestor situaţii cu diminuarea efectelor lor, cu pregătirea populaţiei pentru astfel de fenomene, pentru că aglomerările urbane sunt mult mai vulnerabile la schimbarea climei. Schimbarea climei în mediul urban se face mult mai puternic simţită”, a spus Bojariu.

Ea a explicat că, din cauza materialelor care absorb mai multă energie şi din cauza formei clădirilor, toate acestea fac ca temperatura într-un oraş să fie mai ridicată decât în împrejurimile verzi ale acestuia.

Pe de altă parte, şi precipitaţiile intense fac probleme din cauza faptului că sunt suprafeţe impermeabilizate cu asfalt.

„Asta determină scurgeri mult mai intense şi probleme cu infrastructura, pentru că apa nu se mai scurge prin pământ, ci şuvoiul intră în canalizarea făcută acum 50 – 70 de ani, când tiparele vremii erau diferite. Specialiştii în arhitectură şi cei de la Apa Nova s-au gândit la câteva soluţii care trebuie să fie discutate. I-am auzit pe colegii de la Apa Nova spunând că pentru zona Văcăreşti, o parte din apa de ploaie ar putea fi deviată acolo tocmai pentru că acolo există deja un ecosistem de zonă umedă şi un astfel de aport de apă ar funcţiona ca o zonă tampon şi nu ar produce probleme pentru ecosistemele de acolo. Sunt, însă, şi alte soluţii: felul în care îţi faci pavajul, pentru că piatra cubică este mult mai prietenoasă climatic decât asfaltul”, a spus Roxana Bojariu.

Ea a vorbit şi despre soluţiile identificate de către alte ţări, arătând că în Olanda şi proiectarea clădirilor noi se face cu cerinţa de a avea şi parte de adaptare climatică: zone în care să fie captată apa păstrată cât mai mult, în aşa fel încât ea să se evapore, determinând astfel şi o regularizare a temperaturii.

„Arată ca nişte bazine frumos planificate care pot arăta bine şi cu apă, şi fără apă. Spaţiul este gândit astfel încât, şi atunci când apa se evaporă, el să aibă o funcţionalitate”, a mai spus expertul ANM.

Bojariu a mai spus că România va rămâne într-un climat temperat, dar altfel decât cel pe care îl ştiam până acum.

„Temperaturile vor creşte în toate anotimpurile, vor creşte extremele termice, valurile de căldură vor fi din ce în ce mai dese şi mai puternice, intensitatea precipitaţiilor va creşte şi ea, chiar dacă pe medie vom avea reduceri ale precipitaţiilor în anotimpul cald. Aceste ploi se vor petrece pe perioade mult mai scurte şi foarte localizat. Întotdeauna trebuie să ne aşteptăm la fenomene extreme, statistic vorbind, şi pe fondul acestei schimbări climatice, dar nu se poate prognoza când anume, unde anume şi intensitatea lor”, a mai spus Roxana Bojariu.

Directorul executiv al Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Florinela Georgescu, a precizat că ultimii ani au arătat ce înseamnă fenomenul extrem în România, ceea ce obligă autorităţile să ia măsuri, fiind tot mai evident că acest gen de fenomene vor fi tot mai frecvente în perioada următoare.

„Vorbim pentru sezonul rece în primul rând de apariţia viscolelor care par a fi din ce în ce mai agresive, chiar dacă durează perioade scurte. Vorbim de perioadele cu temperaturi foarte scăzute care se înregistrează, de foarte multe ori, nu numai în zonele depresionare. Iar pentru sezonul cald vorbim de precipitaţii cu caracter torenţial, deci cantităţi foarte mari de apă într-un timp scurt, însoţite de fenomene electrice foarte severe, de căderi de grindină de dimensiuni mari, de intensificări ale vântului cu aspect de vijelie şi care uneori ia aspect de tornadă. Aceste fenomene sunt din ce în ce mai frecvente şi este o tendinţă confirmată şi de studiile climatologice, pentru că, dacă vorbim de schimbările climatice, în primul rând ca o primă manifestare la care asistăm deja, vorbim despre îndesirea şi creşterea în intensitate a acestor fenomene„, a spus Florinela Georgescu.

Ea a mai subliniat că, din punct de vedere al locuitorilor din marile oraşe, problemele sunt create atât de gravitatea fenomenomenului meteorologic, cât şi de deficienţele din infrastructură.

„În perioadele cu caniculă este foarte important ca aceste oraşe mari să nu fie foarte aglomerate, să fie lăsat spaţiu pentru parcuri, fântâni arteziene, care să schimbe puţin microclimatul acelui oraş. Să nu mai vedem oameni leşinând pe stradă la 36 – 37 de grade, temperatură la care, în mod normal, nu ar trebui să se întâmple nimic deosebit, pentru că aceste temperaturi sunt fireşti pentru verile de la noi din ţară”, a mai spu Georgescu.

Directorul executiv ANM a mai amintit de un fenomen deosebit înregistrat în ultimul an, arătând că în primele trei luni ale anului, temperatura medie a fost trei grade mai mare, ceea ce este „extrem de mult” şi, din cât s-a analizat până acum, este o situaţie neîntâlnită în România.

Sursa: Mediafax